Marea Revolutie e un proces unic, irepetabil in istoria civilizatiilor care se manfesta pe o oarecare planeta.
Ea e povestea trecerii de la dinamici proprii Naturii la dinamici proprii Artificialului, de la dinamici Naturale la dinamici Antinaturale.
Acest proces e poreclit prin Univers
asa: Metamorfoza.
Avand aceasta referinta acest site indrazneste sa trateze cu egala consderatie dinamicile aflate in desfasurare la nivel mondial.
marți, 13 decembrie 2011
Teoria Universului Creat - Created Universe Theory
aici sint peste 100 de comentarii personale care incheaga Teoria Universului Creat
daca nu le puteti vedea, este pentru ca blogger.com a ales asta
1,6 miliarde islamisti. 2,2 miliarde crestini. Prin urmare cel putin 3,6 miliarde oameni au o religie monoteista.
Mai exact, mai mult de jumatate din populatia planetei crede ca universul a fost creat, ca universul are un creator.
Iar credinta lor este atit de adinca incit traiesc si mor cu aceasta convingere, ca universul este creatia Dumnezeului lor.
Din aceasta perspectiva, o teorie despre universul in care traim, ar fi fundamentata daca s-ar numi Teoria Universului Creat si ar exprima exact aceasta credinta, a majoritatii populatiei planetei, ca universul are un creator.
Spre exemplu, un crestin ar putea intelege mai usor universul astfel:
Mai intii redefineste Timpul : Timp, inseamna atit cit ii trebuie cauzei sa produca efectul.
Si intelege ca : Viteza maxima cu care o cauza isi produce efectul este viteza maxima in univers, aceasta fiind viteza luminii.
Astfel intelege si ca, viteza maxima in univers nu este viteza maxima cu care ai putea sa te deplasezi ci este viteza maxima cu care universul iti permite sa circuli.
Isi mai inchipuie ca accelereaza spre viteza luminii. Si, pentru ca sa inteleaga mai usor fenomenul, sa intoarce cu spatele si priveste inapoi.
Accelerind spre viteza luminii, vede ca viteza cu care isi poate misca spre exemplu mina, scade treptat si intelege acest fenomen astfel: zburind cu o viteza apropiata de viteza luminii foloseste aproape toata viteza cu care universul ii permite sa circule, iar mina lui, ca de altfel toate celelalte procese din organismul lui, se pot petrece cel mult cu viteza care rezulta din diferenta dintre viteza luminii si viteza cu care circula, un efect fiind acela ca imbatrineste mai greu.
In momentul in care atinge viteza luminii, el fiind intors cu spatele la sensul de deplasare, se va deplasa exact cu viteza cu care circula toate razele de lumina emise de universul aflat exact in fata lui.
In acest fel, senzatia pe care o va avea va fi aceea ca universul pe care-l vede in fata s-a oprit, a inghetat, pentru ca va vedea permanent aceeasi imagine a universului, impresia fiind ca timpul nu se mai manifesta, ca timpul a inghetat. ( acesta este si momentul in care masa ta s-a transformat integral in energie)
Cel mai interesant moment este acela in care, aflat la viteza luminii, se intoarce cu fata in directia de deplasare. Acesta este momentul in care toate razele de lumina care compun universul din fata lui , vor fi “consumate”, la nivel vizual, cu o viteza egala cu dublul vitezei luminii ! La viteza lui de deplasare, aceasta fiind egala cu viteza luminii, se adauga vitezei razelor de lumina pe care le”vede” in fata lui.
Acest fenomen prin care se “consuma” la nivel vizual toate razele de lumina care ii apar in fata cu o viteza dubla vitezei luminii, obliga la contractarea timpului necesar tuturor proceselor cauza-efect care au avut ca rezultat imaginea universului pe care o are in fata. Prin urmare ce va vedea atunci cind se intoarce cu fata?
Va experimenta vesnicia, adica insiruirea proceselor cauza-efect in care dispare exact timpul necesar unei cauze sa produca efectul. Asa va intelege vesnicia. Un loc in care procesele cauza efect se desfasoara fara ca timpul sa fie parte a procesului sau sa se manifeste intr-un fel, oarecare.
Mergind cu viteza luminii, In fata lui se va experimenta vesnicia, definita chiar de lipsa notiunii de timp, iar in spatele lui se va experimenta dilatatia maximala a timpului.
Mai exact se va afla la granita dintre acest univers, guvernat, definit de catre timp si universul creatorului acestui univers in care vesnicia este o caracteristica definitorie.
Aceasta granita devine esentiala pentru un crestin.
Orice se afla in acest univers, universul insusi chiar, este guvernat de legea cauzalitatii, are un inceput si un sfirsit. Legea cauzalitatii presupune existenta unui timp pentru ca o cauza sa-si produca efectele. Un timp cuantificabil. Prin urmare timpul ar fi o caracteristica a mortii.
Universul creatorului este cel definit de catre vesnicie, univers in care timpul nu poate fi definit.
Nimeni nu poate parasi acest univers pentru ca nu stie spre ce sa se indrepte. Poti ajunge la granita, dar nu o poti depasi.
Circulind cu viteza luminii prin univers, vei avea in fata ta vesnicia, iar in spatele tau timpul, care te tine legat de acest univers, al carui parte este si care te defineste.
Pentru ca sa poti trece din acest univers, in universul creatorului acestui univers, cineva din acel univers, trebuia sa vina in acest univers, pentru ca, atunci cind se va afla la aceasta granita , la granita dintre timp si vesnicie, sa stie si spre ce sa se indrepte atunci cind paraseste acest univers.
Cineva care este in acelasi timp definit de catre cele doua universuri, acesta si cel al creatorului, care apartine celor doua universuri, ca om si Dumnezeu in acelasi timp, putea sa creeze aceasta cale, singura cale prin care poti parasi acest univers si accesa universul creatorului.
Acesta cred eu, crestin fiind, ca este motivatia pentru care insusi Fiul lui Dumnezeu a trebuit sa se faca om, sa moara si, in drumul lui spre locul de unde a plecat, in drumul lui spre Dumnezeu, sa creeze aceasta cale intre aceste doua universuri.
Asa intelege un crestin rolul lui Isus, acela de a crea calea care sa ne permita sa parasim acest univers, guvernat de catre timp, alegind vesnicia, universul imparatia lui Dumnezeu.
Inchipuie-ti ca poti sa faci 1000 de lucruri pe care ti le-ai dorit, dar n-ai putut sa le faci pina acum. Ai fi, normal, foarte bucuros, chiar fericit, poate. Acum inchipuie-ti ca le vei face intr-una in urmatorii...3 milioane de ani! Eu unul, cam asa vad iadul ! O plictiseala sora cu nebunia cel putin ! Orice ti-ar placea si orice iti doresti, daca vei experimenta 2-3 milioane de ani la rind, ti se va parea, cu siguranta cred eu, insusi iadul.
Scrie ca “La inceput a fost Cuvintul.” Ce ma opreste sa cred ca asa a fost? Imi inchipui ca niste unde, Cuvintul lui Dumnezeu, au creat acest univers, energizindu-l printr-un fenomen de rezonanta. Ce imi este clar, este ca primul proces cauza-efect din univers, a avut ca efect nasterea universului insusi. Asa s-a nascut si timpul, ca fiind atit cit i-a trebuit universului sa se nasca. Acest timp este , cred, Timpul lui Planck. Nu vom putea afla niciodata ce s-a intimplat in acest timp, Timpul lui Planck, pentru ca insusi universul s-a nascut la sfirsitul acestei perioade de timp.
Si eu, si voi, si alti 3,6 miliarde de oameni, cred ca universul are un creator. Vom putea vedea mai clar drumul spre viitor daca vom privi viitorul printr-o astfel de prisma.
Sirul lui Fibonacci reprezinta structura universului. Reprezinta, in acelasi timp, tiparul evolutiei universului si a tot ce e cuprins in el. Universul a ales cea mai simpla cale de dezvoltare: sirul lui Fibonacci. Cea mai expansiva prima creatie in univers a fost cifra 5. Universul n-a pierdut timp creindul pe 4. L-a creat pe 5, adunindu-l pe 3 cu 2. In cifra 3 il regasesti pe 1, acelasi 1, adunindu-se de trei ori. Asa ar trebui sa fie inteleasa si Sfinta Treime. Cifra 3 s-a constituit in cauza-temelie a creatiei in univers, care a avut ca efect crearea lui 5.(care la rindul lui a devenit cauza pentru efectul 8, etc. ) Mai simplu, sa construiesti o casa punind caramida peste caramida e una ( adica adunind 1+1+1+1+1...)si este altceva sa construiesti o casa din prefabricate ( adunindu-l pe 3 cu 2, apoi pe 5 cu 3, etc ). Prin urmare: FUNDAMENTUL, TEMELIA UNIVERSULUI, ESTE REPREZENTATA DE CIFRA 3 SI IN PLUS, STRUCTURA UNIVERSULUI ESTE CONSTRUITA DIN PREFABRICATE, ORICARE AL TREILEA FIIND REUNIUNEA CELOR DOUA CONSTRUITE ANTERIOR.
Acest adevar reprezinta calea cea mai simpla pe care universul o pune la dispozitie pentru dezvoltare maximala. Mie, tie, pentru oricine si pentru orice se dezvolta in univers. Spuneam ca nu cresterea vitezei ne va permite sa zburdam prin univers ( asta ne permite doar sa atingem limitele universului atunci cind tindem sa atingem viteza luminii, moment in care intregul nostru corp s-a transformat integral in energie, energia fiind chiar cea care nu ne permite sa atingem viteza luminii, obligindu-ne sa vibram, in armonie cu vibratia primara, cuvintul lui Dumnezeu, prinsi cumva in acest univers ; ar trebui cindva sa intelegem ca viteza luminii este viteza cu care se desfasoara procese aici, linga noi, in noi, etc. si este viteza maxima pe care universul o permite pentru deplasare. astfel, deplasindu-ne cu o viteza din ce in ce mai mare, spre viteza luminii, eu nu fac altceva decit sa micsorez viteza cu care aceste procese se desfasoara, asta insemnind, pentru observatorul care se deplaseaza astfel, ca timpul in care se desfasoara orice proces pe care-l percepe, inclusiv in interiorul lui, se dilata la infinit. DAR, PENTRU OBSERVATORUL UNIVERS, TIMPUL S-A CONTRACTAT SPRE ZERO, VITEZA CU CARE PROCESELE SE POT DESFASURA TINZIND SPRE ZERO! Prin urmare, daca vrei sa incerci sa parasesti universul, ar trebui sa accelerezi spre viteza luminii si sa incerci sa o atingi, dar daca vrei sa te plimbi prin univers, sirul lui Fibonacci este raspunsul. )repet , nu cresterea vitezei spre viteza luminii ne va permite sa zburdam prin univers, ci sirul lui Fibonacci !
Prin urmare, care este cel mai scurt drum de la cifra 3 la cifra 8 ? Are doi pasi ! Un pas si ai ajuns la 5 si inca un pas si ai ajuns la 8 ! Unii ar spune ca sint 5 pasi ! In univers, aici unde deja exista asamblate prefabricatele de la 3 la 5 si de la 5 la 8 , cel mai simplu drum are doar un pas, ESTI IN 3, CALCI PE PREFABRICATUL 5 SI AI AJUNS LA 8.
Linga noi, in noi, totul vibreaza. Lumea asa cum o percepem, Universul insusi, asa cum il percepem, sint rezultate ale faptului ca viteza maxima cu care se poate desfasoara un proces cauza-efect este viteza luminii. Este probabil ca, o alta manifestare a universului, unul in care viteza cu care se produce procesul cauza efect sa fie mai mare decit viteza luminii, sa fie o realitate, chiar simplu de inteles. Ceea ce vedem, universul in care traim, este probabil sa fie o ( una ) manifestare a unui, sa zicem, UNIVERS UNIC care vibreaza intr-o perfecta armonie cu o anumita partitura, concert, partitura care defineste si configureaza UNIVERSUL UNIC in universul in care traim. O alta partitura, poate configura UNIVERSUL UNIC intr-un alt univers, diferit de al nostru, in acest nou univers totul vibrind intr-o perfecta armonie cu aceasta alta partitura. In acel univers este probabil ca viteza cu care se desfasoara un proces cauza efect sa fie mai mare decit viteza luminii (c) , mai exact sa fie c+n, in care n e bine definit ( sau mai bine spus suma c+n e bine definita si constanta in acel univers, aceasta suma reprezentint "viteza luminii" pentru acel univers ) Ar rezulta ca nu exista mai multe universuri, ci un UNIVERS UNIC care se manifesta sub mai multe forme. Cel mai probabil, daca cineva ar putea cerceta numarul acestor manifestari ale UNIVERSULUI UNIC ar gasi ca sint 9 astfel de manifestari, 9 universuri ( hai sa le spunem ceruri ) la fel de reale cu cel in care traim noi acum. Prin urmare: Viteza luminii, c, este viteza maxima in universul care s-a nascut intr-un timp egal cu timpul lui Planck, fiind intr-o perfecta relationare cu acesta. O alta manifestare a UNIVERSULUI UNIC, in care "timpul lui Planck" are o valoare mai mica, va fi caracterizat de o "viteza a luminii" mai mare decit "c".
Noi, aici, acum, in acest univers, vibram. Intr-o perfecta relationare si armonie cu viteza luminii. Viteza luminii este viteza maxima pentru simplul motiv ca, atunci cind atingem aceasta viteza, anulam orice vibratie din noi, atingind in acest fel si exact in acel moment, o limita, o margine a universului. Sau, altfel, timpul necesar cauzei ca sa produca efectul, exact in acel moment dispare ( chiar ca notiune, ca definitie ), atunci si numai atunci cauza producind efect fara ca timpul sa se manifeste !
Aceasta margine a universului, pe care ai putea s-o atingi,la limita, este cea care te defineste. N-ai putea sa o depasesti, pentru simplul motiv ca n-ai sti spre ce sa te indrepti ! "Fotonii pot sa fie in doua locuri in acelasi timp" e mai usor de inteles acum ?!?!! Fotonul se plimba la limita universului, iar aceasta limita, fotonul tinde sa o atinga INDIFERENT de traiectoria pe care se deplaseaza ! Aceasta limita este una spatio-temporala ! Si se descopera atunci cind procesul cauza-efect se desfasoara fara ca timpul sa fie parte a acestui proces ! Fotonul este aici(cauza) si acolo(efect), in doua locuri, spunem noi in doua locuri in acelasi timp, tocmai pentru faptul ca in cazul fotonului procesul cauza-efect se desfasoara fara ca timpul sa-l caracterizeze, cumva efectul devine propria cauza!
Am inceput sa recitesc ce am scris, dupa o pauza de citeva luni, incercind astfel sa imi dau seama daca, dupa ceva timp, mai sint de acord cu ideile.
Credinta mea, adinca cit sufletul meu, imi spune ca, tot ce am scris aici cu privire la nasterea si definitia spatiului si timpului, univers, granita spatio-temporala a universului, timpul lui Planck, sirul lui Fibonacci, evolutia procesului cauza-efect in spatiu si timp, granita spatio-temporala a universului si depasirea ei de catre Isus Hristos, sint adevaruri pure, si reprezinta singura directie de abordare care poate lumina Universul si orice manifestare a lui.
Dilatarea maximala a timpului si contractia maximala a timpului ( lipsa notiunii de timp ) coexista in cazul unui foton.
Fotonul zburda la granita dintre universul primar si universul in care traim, acesta din urma fiind o manifestare a universului primar, un caz particular al acestuia.
Aceasta manifestare a universului primar , in fapt universul in care traim, este rezultatul interactiunii unei(unor) unde cu acesta.
La baza creatiei universului in care traim se afla unda.
In acest univers totul vibreaza, caracteristici speciale avind doar fotonul, care se afla la granita dintre aceste universuri, preluind astfel, la limita, caracteristici ale ambelor universuluri.
Cel mai greu urcus pentru om, este sa este sa razbata dincolo de gunoiul acestei lumi, completind orizontul TIMP cu orizontul VESNICIE, care este in fapt antonimul TIMPULUI. Imaginea completa va fi: Timpul, Vesnicia si Iisus Hristos Mintuitorul, cel care este Lumina Lumii, Calea, Adevarul si Viata.
Sintem tentati sa percepem universul prin ochii unei creatii a universului, pierzind astfel din perceptie exact locul pe care-l ocupa creatia insasi in univers si toate procesele atasate acesteia.
Spre exemplu, masuram distante si timp, cu un metru, cu un ceas, dar nu luam in calcul ce se intimpla in noi si in mediul care ne inconjoara in timpul masuratorii.
Ceea ce masoara metrul este diferenta dintre modulul vectorului care defineste o pozitie de start a masuratorii si modulul vectorului care defineste o pozitie de final a masuratorii, punctul de aplicatie al acestor vectori afindu-se pe un foton oarecare.
In fapt noi asta facem cind ne deplasam spre o viteza egala cu a luminii : micsoram pina la 0 modulul acestui vector.( moment in care insusi vectorul nu mai poate fi definit )
- nu poti depasi viteza luminii se transforma in : poti anula cel mult ceea ce esti, devenind intr-un final foton, moment in care te plimbi la granita acestui univers, aceasta granita fiind comuna tuturor universurilor surori ale universului in care traim , toate aceste universuri fiind in fapt manifestari ale UNIVERSULUI UNIC.
Viitorul nu exista. Daca ar exista viitor, atunci ar parea ca e nedefinit, ori viitorul este perfect definit. se stie totul despre el, prin urmare viitorul nu exista. Despre viitor se stie totul. Viitorul deja exista, asa cum exista prezentul.Tintele au fost fixate, se mai asteapta timp pentru implementare. Daca s-ar putea miscora la zero toti acesti timpi necesari pentru implementare, abia atunci am intelege ca viitor nu exista. Mai exact , am fi in situatia in care, cauza si efectul ar fi una. Ori asta se intimpla doar in vesnicie, doar in lipsa timpului. Universul este o Vesnicie in care , intre cauza si efect s-a introdus un timp. Cam greu sa gasesc o definitie dar, viitorul este: un prezent intirziat in manifestare.
Singura motivatie consistenta pentru existenta timpului, este ca doar odata cu trecerea timpului omul se poate cunoaste pe sine insusi. Daca ar evolua direct spre vesnicie, i-ar fi imposibil sa se mai cunoasca pe sine, n-ar avea timp sa se mai cunoasca pe sine, sa inteleaga armonia.
1,6 miliarde islamisti.
RăspundețiȘtergere2,2 miliarde crestini.
Prin urmare cel putin 3,6 miliarde oameni au o religie monoteista.
Mai exact, mai mult de jumatate din populatia planetei crede ca universul a fost creat, ca universul are un creator.
Iar credinta lor este atit de adinca incit traiesc si mor cu aceasta convingere, ca universul este creatia Dumnezeului lor.
Din aceasta perspectiva, o teorie despre universul in care traim, ar fi fundamentata daca s-ar numi Teoria Universului Creat si ar exprima exact aceasta credinta, a majoritatii populatiei planetei, ca universul are un creator.
Spre exemplu, un crestin ar putea intelege mai usor universul astfel:
Mai intii redefineste Timpul : Timp, inseamna atit cit ii trebuie cauzei sa produca efectul.
Si intelege ca : Viteza maxima cu care o cauza isi produce efectul este viteza maxima in univers, aceasta fiind viteza luminii.
Astfel intelege si ca, viteza maxima in univers nu este viteza maxima cu care ai putea sa te deplasezi ci este viteza maxima cu care universul iti permite sa circuli.
Isi mai inchipuie ca accelereaza spre viteza luminii. Si, pentru ca sa inteleaga mai usor fenomenul, sa intoarce cu spatele si priveste inapoi.
Accelerind spre viteza luminii, vede ca viteza cu care isi poate misca spre exemplu mina, scade treptat si intelege acest fenomen astfel: zburind cu o viteza apropiata de viteza luminii foloseste aproape toata viteza cu care universul ii permite sa circule, iar mina lui, ca de altfel toate celelalte procese din organismul lui, se pot petrece cel mult cu viteza care rezulta din diferenta dintre viteza luminii si viteza cu care circula, un efect fiind acela ca imbatrineste mai greu.
In momentul in care atinge viteza luminii, el fiind intors cu spatele la sensul de deplasare, se va deplasa exact cu viteza cu care circula toate razele de lumina emise de universul aflat exact in fata lui.
In acest fel, senzatia pe care o va avea va fi aceea ca universul pe care-l vede in fata s-a oprit, a inghetat, pentru ca va vedea permanent aceeasi imagine a universului, impresia fiind ca timpul nu se mai manifesta, ca timpul a inghetat. ( acesta este si momentul in care masa ta s-a transformat integral in energie)
Cel mai interesant moment este acela in care, aflat la viteza luminii, se intoarce cu fata in directia de deplasare. Acesta este momentul in care toate razele de lumina care compun universul din fata lui , vor fi “consumate”, la nivel vizual, cu o viteza egala cu dublul vitezei luminii ! La viteza lui de deplasare, aceasta fiind egala cu viteza luminii, se adauga vitezei razelor de lumina pe care le”vede” in fata lui.
Acest fenomen prin care se “consuma” la nivel vizual toate razele de lumina care ii apar in fata cu o viteza dubla vitezei luminii, obliga la contractarea timpului necesar tuturor proceselor cauza-efect care au avut ca rezultat imaginea universului pe care o are in fata.
RăspundețiȘtergerePrin urmare ce va vedea atunci cind se intoarce cu fata?
Va experimenta vesnicia, adica insiruirea proceselor cauza-efect in care dispare exact timpul necesar unei cauze sa produca efectul.
Asa va intelege vesnicia. Un loc in care procesele cauza efect se desfasoara fara ca timpul sa fie parte a procesului sau sa se manifeste intr-un fel, oarecare.
Mergind cu viteza luminii, In fata lui se va experimenta vesnicia, definita chiar de lipsa notiunii de timp, iar in spatele lui se va experimenta dilatatia maximala a timpului.
Mai exact se va afla la granita dintre acest univers, guvernat, definit de catre timp si universul creatorului acestui univers in care vesnicia este o caracteristica definitorie.
Aceasta granita devine esentiala pentru un crestin.
Orice se afla in acest univers, universul insusi chiar, este guvernat de legea cauzalitatii, are un inceput si un sfirsit. Legea cauzalitatii presupune existenta unui timp pentru ca o cauza sa-si produca efectele. Un timp cuantificabil. Prin urmare timpul ar fi o caracteristica a mortii.
Universul creatorului este cel definit de catre vesnicie, univers in care timpul nu poate fi definit.
Nimeni nu poate parasi acest univers pentru ca nu stie spre ce sa se indrepte.
Poti ajunge la granita, dar nu o poti depasi.
Circulind cu viteza luminii prin univers, vei avea in fata ta vesnicia, iar in spatele tau timpul, care te tine legat de acest univers, al carui parte este si care te defineste.
Pentru ca sa poti trece din acest univers, in universul creatorului acestui univers, cineva din acel univers, trebuia sa vina in acest univers, pentru ca, atunci cind se va afla la aceasta granita , la granita dintre timp si vesnicie, sa stie si spre ce sa se indrepte atunci cind paraseste acest univers.
Cineva care este in acelasi timp definit de catre cele doua universuri, acesta si cel al creatorului, care apartine celor doua universuri, ca om si Dumnezeu in acelasi timp, putea sa creeze aceasta cale, singura cale prin care poti parasi acest univers si accesa universul creatorului.
Acesta cred eu, crestin fiind, ca este motivatia pentru care insusi Fiul lui Dumnezeu a trebuit sa se faca om, sa moara si, in drumul lui spre locul de unde a plecat, in drumul lui spre Dumnezeu, sa creeze aceasta cale intre aceste doua universuri.
Asa intelege un crestin rolul lui Isus, acela de a crea calea care sa ne permita sa parasim acest univers, guvernat de catre timp, alegind vesnicia, universul imparatia lui Dumnezeu.
Inchipuie-ti ca poti sa faci 1000 de lucruri pe care ti le-ai dorit, dar n-ai putut sa le faci pina acum.
Ai fi, normal, foarte bucuros, chiar fericit, poate.
Acum inchipuie-ti ca le vei face intr-una in urmatorii...3 milioane de ani!
Eu unul, cam asa vad iadul ! O plictiseala sora cu nebunia cel putin !
Orice ti-ar placea si orice iti doresti, daca vei experimenta 2-3 milioane de ani la rind, ti se va parea, cu siguranta cred eu, insusi iadul.
Scrie ca “La inceput a fost Cuvintul.”
Ce ma opreste sa cred ca asa a fost?
Imi inchipui ca niste unde, Cuvintul lui Dumnezeu, au creat acest univers, energizindu-l printr-un fenomen de rezonanta.
Ce imi este clar, este ca primul proces cauza-efect din univers, a avut ca efect nasterea universului insusi.
Asa s-a nascut si timpul, ca fiind atit cit i-a trebuit universului sa se nasca.
Acest timp este , cred, Timpul lui Planck.
Nu vom putea afla niciodata ce s-a intimplat in acest timp, Timpul lui Planck, pentru ca insusi universul s-a nascut la sfirsitul acestei perioade de timp.
Si eu, si voi, si alti 3,6 miliarde de oameni, cred ca universul are un creator.
Vom putea vedea mai clar drumul spre viitor daca vom privi viitorul printr-o astfel de prisma.
Structura Universului.
RăspundețiȘtergereSirul lui Fibonacci reprezinta structura universului.
Reprezinta, in acelasi timp, tiparul evolutiei universului si a tot ce e cuprins in el.
Universul a ales cea mai simpla cale de dezvoltare: sirul lui Fibonacci.
Cea mai expansiva prima creatie in univers a fost cifra 5. Universul n-a pierdut timp creindul pe 4. L-a creat pe 5, adunindu-l pe 3 cu 2. In cifra 3 il regasesti pe 1, acelasi 1, adunindu-se de trei ori. Asa ar trebui sa fie inteleasa si Sfinta Treime.
Cifra 3 s-a constituit in cauza-temelie a creatiei in univers, care a avut ca efect crearea lui 5.(care la rindul lui a devenit cauza pentru efectul 8, etc. )
Mai simplu, sa construiesti o casa punind caramida peste caramida e una ( adica adunind 1+1+1+1+1...)si este altceva sa construiesti o casa din prefabricate ( adunindu-l pe 3 cu 2, apoi pe 5 cu 3, etc ).
Prin urmare: FUNDAMENTUL, TEMELIA UNIVERSULUI, ESTE REPREZENTATA DE CIFRA 3 SI IN PLUS, STRUCTURA UNIVERSULUI ESTE CONSTRUITA DIN PREFABRICATE, ORICARE AL TREILEA FIIND REUNIUNEA CELOR DOUA CONSTRUITE ANTERIOR.
Acest adevar reprezinta calea cea mai simpla pe care universul o pune la dispozitie pentru dezvoltare maximala. Mie, tie, pentru oricine si pentru orice se dezvolta in univers.
Spuneam ca nu cresterea vitezei ne va permite sa zburdam prin univers ( asta ne permite doar sa atingem limitele universului atunci cind tindem sa atingem viteza luminii, moment in care intregul nostru corp s-a transformat integral in energie, energia fiind chiar cea care nu ne permite sa atingem viteza luminii, obligindu-ne sa vibram, in armonie cu vibratia primara, cuvintul lui Dumnezeu, prinsi cumva in acest univers ; ar trebui cindva sa intelegem ca viteza luminii este viteza cu care se desfasoara procese aici, linga noi, in noi, etc. si este viteza maxima pe care universul o permite pentru deplasare. astfel, deplasindu-ne cu o viteza din ce in ce mai mare, spre viteza luminii, eu nu fac altceva decit sa micsorez viteza cu care aceste procese se desfasoara, asta insemnind, pentru observatorul care se deplaseaza astfel, ca timpul in care se desfasoara orice proces pe care-l percepe, inclusiv in interiorul lui, se dilata la infinit. DAR, PENTRU OBSERVATORUL UNIVERS, TIMPUL S-A CONTRACTAT SPRE ZERO, VITEZA CU CARE PROCESELE SE POT DESFASURA TINZIND SPRE ZERO! Prin urmare, daca vrei sa incerci sa parasesti universul, ar trebui sa accelerezi spre viteza luminii si sa incerci sa o atingi, dar daca vrei sa te plimbi prin univers, sirul lui Fibonacci este raspunsul. )repet , nu cresterea vitezei spre viteza luminii ne va permite sa zburdam prin univers, ci sirul lui Fibonacci !
Prin urmare, care este cel mai scurt drum de la cifra 3 la cifra 8 ?
RăspundețiȘtergereAre doi pasi ! Un pas si ai ajuns la 5 si inca un pas si ai ajuns la 8 !
Unii ar spune ca sint 5 pasi !
In univers, aici unde deja exista asamblate prefabricatele de la 3 la 5 si de la 5 la 8 , cel mai simplu drum are doar un pas, ESTI IN 3, CALCI PE PREFABRICATUL 5 SI AI AJUNS LA 8.
Linga noi, in noi, totul vibreaza. Lumea asa cum o percepem, Universul insusi, asa cum il percepem, sint rezultate ale faptului ca viteza maxima cu care se poate desfasoara un proces cauza-efect este viteza luminii. Este probabil ca, o alta manifestare a universului, unul in care viteza cu care se produce procesul cauza efect sa fie mai mare decit viteza luminii, sa fie o realitate, chiar simplu de inteles.
RăspundețiȘtergereCeea ce vedem, universul in care traim, este probabil sa fie o ( una ) manifestare a unui, sa zicem, UNIVERS UNIC care vibreaza intr-o perfecta armonie cu o anumita partitura, concert, partitura care defineste si configureaza UNIVERSUL UNIC in universul in care traim.
O alta partitura, poate configura UNIVERSUL UNIC intr-un alt univers, diferit de al nostru, in acest nou univers totul vibrind intr-o perfecta armonie cu aceasta alta partitura. In acel univers este probabil ca viteza cu care se desfasoara un proces cauza efect sa fie mai mare decit viteza luminii (c) , mai exact sa fie c+n, in care n e bine definit ( sau mai bine spus suma c+n e bine definita si constanta in acel univers, aceasta suma reprezentint "viteza luminii" pentru acel univers )
Ar rezulta ca nu exista mai multe universuri, ci un UNIVERS UNIC care se manifesta sub mai multe forme.
Cel mai probabil, daca cineva ar putea cerceta numarul acestor manifestari ale UNIVERSULUI UNIC ar gasi ca sint 9 astfel de manifestari, 9 universuri ( hai sa le spunem ceruri ) la fel de reale cu cel in care traim noi acum.
Prin urmare: Viteza luminii, c, este viteza maxima in universul care s-a nascut intr-un timp egal cu timpul lui Planck, fiind intr-o perfecta relationare cu acesta. O alta manifestare a UNIVERSULUI UNIC, in care "timpul lui Planck" are o valoare mai mica, va fi caracterizat de o "viteza a luminii" mai mare decit "c".
Noi, aici, acum, in acest univers, vibram.
RăspundețiȘtergereIntr-o perfecta relationare si armonie cu viteza luminii.
Viteza luminii este viteza maxima pentru simplul motiv ca, atunci cind atingem aceasta viteza, anulam orice vibratie din noi, atingind in acest fel si exact in acel moment, o limita, o margine a universului.
Sau, altfel, timpul necesar cauzei ca sa produca efectul, exact in acel moment dispare ( chiar ca notiune, ca definitie ), atunci si numai atunci cauza producind efect fara ca timpul sa se manifeste !
Aceasta margine a universului, pe care ai putea s-o atingi,la limita, este cea care te defineste. N-ai putea sa o depasesti, pentru simplul motiv ca n-ai sti spre ce sa te indrepti !
RăspundețiȘtergere"Fotonii pot sa fie in doua locuri in acelasi timp" e mai usor de inteles acum ?!?!!
Fotonul se plimba la limita universului, iar aceasta limita, fotonul tinde sa o atinga INDIFERENT de traiectoria pe care se deplaseaza ! Aceasta limita este una spatio-temporala ! Si se descopera atunci cind procesul cauza-efect se desfasoara fara ca timpul sa fie parte a acestui proces ! Fotonul este aici(cauza) si acolo(efect), in doua locuri, spunem noi in doua locuri in acelasi timp, tocmai pentru faptul ca in cazul fotonului procesul cauza-efect se desfasoara fara ca timpul sa-l caracterizeze, cumva efectul devine propria cauza!
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAm inceput sa recitesc ce am scris, dupa o pauza de citeva luni,
RăspundețiȘtergereincercind astfel sa imi dau seama daca, dupa ceva timp, mai sint de acord cu ideile.
Credinta mea, adinca cit sufletul meu, imi spune ca, tot ce am scris aici cu privire la nasterea si definitia spatiului si timpului, univers, granita spatio-temporala a universului, timpul lui Planck, sirul lui Fibonacci, evolutia procesului cauza-efect in spatiu si timp, granita spatio-temporala a universului si depasirea ei de catre Isus Hristos, sint adevaruri pure, si reprezinta singura directie de abordare care poate lumina Universul si orice manifestare a lui.
Dilatarea maximala a timpului si contractia maximala a timpului ( lipsa notiunii de timp ) coexista in cazul unui foton.
RăspundețiȘtergereFotonul zburda la granita dintre universul primar si universul in care traim, acesta din urma fiind o manifestare a universului primar, un caz particular al acestuia.
Aceasta manifestare a universului primar , in fapt universul in care traim, este rezultatul interactiunii unei(unor) unde cu acesta.
La baza creatiei universului in care traim se afla unda.
In acest univers totul vibreaza, caracteristici speciale avind doar fotonul, care se afla la granita dintre aceste universuri, preluind astfel, la limita, caracteristici ale ambelor universuluri.
Acesta este primul pas pe drumul corect care duce la Teoria Unificatoare.
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereCel mai greu urcus pentru om, este sa este sa razbata dincolo de gunoiul acestei lumi, completind orizontul TIMP cu orizontul VESNICIE, care este in fapt antonimul TIMPULUI.
RăspundețiȘtergereImaginea completa va fi: Timpul, Vesnicia si Iisus Hristos Mintuitorul, cel care este Lumina Lumii, Calea, Adevarul si Viata.
Iata o imagine coplesita de dragoste !
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereSintem tentati sa percepem universul prin ochii unei creatii a universului, pierzind astfel din perceptie exact locul pe care-l ocupa creatia insasi in univers si toate procesele atasate acesteia.
ȘtergereSpre exemplu, masuram distante si timp, cu un metru, cu un ceas, dar nu luam in calcul ce se intimpla in noi si in mediul care ne inconjoara in timpul masuratorii.
Ceea ce masoara metrul este diferenta dintre modulul vectorului care defineste o pozitie de start a masuratorii si modulul vectorului care defineste o pozitie de final a masuratorii, punctul de aplicatie al acestor vectori afindu-se pe un foton oarecare.
In fapt noi asta facem cind ne deplasam spre o viteza egala cu a luminii : micsoram pina la 0 modulul acestui vector.( moment in care insusi vectorul nu mai poate fi definit )
- nu poti depasi viteza luminii se transforma in : poti anula cel mult ceea ce esti, devenind intr-un final foton, moment in care te plimbi la granita acestui univers, aceasta granita fiind comuna tuturor universurilor surori ale universului in care traim , toate aceste universuri fiind in fapt manifestari ale UNIVERSULUI UNIC.
diferenta dintre vectori, nu diferenta dintre modulele lor
Ștergeresistemul de referinta perfect : cel atasat unui foton .
RăspundețiȘtergerecele doua postari de mai sus sint un rezumat al acestui blog
ȘtergereViitorul nu exista. Daca ar exista viitor, atunci ar parea ca e nedefinit, ori viitorul este perfect definit. se stie totul despre el, prin urmare viitorul nu exista.
RăspundețiȘtergereDespre viitor se stie totul. Viitorul deja exista, asa cum exista prezentul.Tintele au fost fixate, se mai asteapta timp pentru implementare.
Daca s-ar putea miscora la zero toti acesti timpi necesari pentru implementare, abia atunci am intelege ca viitor nu exista.
Mai exact , am fi in situatia in care, cauza si efectul ar fi una. Ori asta se intimpla doar in vesnicie, doar in lipsa timpului.
Universul este o Vesnicie in care , intre cauza si efect s-a introdus un timp.
Cam greu sa gasesc o definitie dar, viitorul este: un prezent intirziat in manifestare.
Singura motivatie consistenta pentru existenta timpului, este ca doar odata cu trecerea timpului omul se poate cunoaste pe sine insusi.
RăspundețiȘtergereDaca ar evolua direct spre vesnicie, i-ar fi imposibil sa se mai cunoasca pe sine, n-ar avea timp sa se mai cunoasca pe sine, sa inteleaga armonia.
https://marearevolutie.blogspot.com/search?q=Teoria+Universului+Creat+-+Created+Universe+Theory
RăspundețiȘtergere