globalizarea s-a epuizat. globalizarea care era cauza.
globalizarea care e efect e cea care unifica, iar ea, spre deosebire, e iitiata la nivel micro.
urmatorul nivel de dezvoltare, in civilizatie,presupune manifestarea metropolelor pe post de generatoare de diferente de potential care permit manifestarea miscarii.
statul e un produs expirat, metropola e noul produs generator de miscare, deci de viata in civilizatie.
daca transferul definitiei ecuatiei de miscare, de la stat catre metropole, va fi initiat in termen scurt, in acelasi termen se permite si initierea procesului de echilibrare a dinamicior nu doar in state ci si in civilizatie.
globalizarea, azi, poate fi asemanata cu un CAP, cu o balta. migrarea definitiei ecuatiei de miscare catre metropole e singura capabila sa permita o miscare antiturma, antibalta, antiCAP, abia asa generindu-se miscare.
orice oras ar trebui sa spere sa devina metropola. ba se prea poate ca abia un oras suficient de mare, dar si suficient de mic, sa fie cel care permita o dezvoltare de tip fibonacci.
treaba statului ar fi urmatoarea:
sa sustina dezvoltarea metropolelor care programatic isi definesc tinte care presupun dezvoltari in stil fibonacci, singura capabila sa defineasca diferente de potential suficient de discrepante fiind...focusarea!
'orasul' e noua esenta capabila sa asigure dezvoltare in stil fibonacci in civilizatie. primarul unui oras, primarul unei metropole devine, astfel, presedintele orasului', acesta fiind singurul care decide asupra definitiei ecuatiei de miscare.
lumea mare se va misca in sens invers. daca pina acum diferentele de potential erau definite intre state, sau chiar continente, de acum ele vor fi definite intre orase, intre metropole. sa fii cetatean al unei metropole de top va avea ca efect posesia unui pasaport care iti va permite accesul in...pesemne toate metropolele de acelasi tip, indiferent unde sint ele amplasate pe planeta.
pasaportul va migra de la unul care apartine unui stat la unul care apartine unei metropole. pe de alta parte toti cetatenii unei metropole vor urma ecuatia de miscare a metropolei, noua libertate fiind aceasta: ai toata libertatea sa urmezi ecuatia de msicare a metropolei.
treaba statului va mai fi doar asta: sa echilibreze dinamicile civilizatiei cu exprimari ale Naturii. Civilizatia se cere dinamizata in stil fibonacci, iar Natura are nevoie doar de spatiu si timp pentru exprimare, ecuatia ei de miscare fiind deja de tip fibonacci.
redefinirea tuturor definitiilor care se manifesta intr un stat devine ceva de bun-simt, pentru ca statul, asa cum arata astazi, e un produs expirat. e mai cu folos sa fie aruncat la gunoi, decit sa genereze reactiuni care pot, la limita, demola chiar statul (acest tip de reactiuni fiind chiar cel care a dus la disparitia tuturor civilizatiilor de pina acum, de unde rezulta ca sint implacabile, odata initiate )