Patria...nu exista!

patria nu exista, 
ea nu creste,
nu descreste.


tara exista, 
poate fi ba mai mare, 
ba mai mica, 
odata cu trecerea timpului.


dragul de rinduielile care ne au adus bucurii, de cind eram copii si pina astazi, dragul si dorul de ele, se numeste patriotism.
patriotismul e dragul si dorul de rinduielile care ne au bucurat viata.


deci avem o tara, cetateni si patriotism.
printre cetateni sint unii care n au fost daruiti cu rinduieli care sa le aduca bucurii intr atit incat in inima lor sa se nasca o reactiune, numita patriotism, atunci cind rinduielile cele generatoare de bucurie, de a lungul vietii, sint puse la indoiala.
ei sint cetateni, apartin cetatii, apartin tarii, dar nu sint patrioti. 
tara e una, patria...nu exista. 
exista patriotism. ...sau nu exista.


un cetatean care perpetueaza rinduielile care i au adus bucurii inca de cind a fost mic copil, isi manifesta patriotismul, indiferent cum se numeste tara in care cetateanul se manifesta 


exista tara si exista patriotism.
patrie....ei, uite, patria nu exista. 


daca patria nu exista, patria a priori...nici atit:))
patriotism...a priori, asta chiar ca pare a fi in regula, mai ales in cazul unor anumiti cetateni, 
in cazul lor fiind evident ca prezenta dorului si dragului de rinduielile care le au adus  chiar lor  bucurii  e obligatorie.


patriotismul este o miscare a inimii, prin urmare patria nu exista pentru simplul fapt ca exista inima, adica cuibul patriotismului.