daca zimbiti, e in regula !

simt o puternica dorinta de a ma implini, de a ma umple, dupa cum am fost rinduit.

pur si simplu nu ma intereseaza ce presupune asta.

pacea din inima mea asta inseamna, sa ma implinesc dupa cum am fost rinduit.

totusi..., cine n are dorinte, vede esenta lucrurilor

impresia mea este ca implinirea mea ar trebui sa aiba legatura cu altii, multi.

cu cit mai multe "oua" as pune in "cuibul lor", cu atit mai multa placere as simti .

un om cu zimbetul in ochi mi se pare un om dragut.

astfel, cum sa nu-mi doresc zimbete in ochii cit mai multor oameni ?

citeodata ma gindesc asa : Cerul nu mi-a dat Bucuria pe mina pentru ca , daca Bucuria ar fi pe mina mea, numai bucurie as cerne peste voi toti , toata viata mea, sub Timp si dicolo de el !  

altadata gindesc asa : daca Cerul mi-ar descoperi subtilitatea NonActiunii ( pe care o caut ) poate ca as reusi sa bucur macar o mina de oameni !

in fine, in alte momente, imi amintesc ca sint mort.      daca stau sa gindesc asa, la rece, impresia mea este ca moartea mea a avut rostul ei in ...viata mea.       intr-un fel greu de explicat, simt ca a fost multa dragoste acolo.

ati vazut vreodata cum isi aduna gisca bobocii sub aripi, chiar tavalindu-i un pic, doar doar sa-i stie pe toti sub aripi ? :)

nu va suparati,  dar nici macar nu-mi pasa ca ma considerati dus cu pluta !

daca zimbiti , e in regula !

:)